Gânduri botezate și cântecele vârstelor (XVIII)

MOTTO: ,,Trăim sub greul văzduhului/ca pe un fund de mare./Nicio suferință nu-i așa de mare/să nu se preschimbe în cântec.” (,,CATREN”, de LUCIAN BLAGA)

• Ca să ai ideile, ai nevoie de cuvinte, altfel ele mor înainte de a se naște. Cuvintele sunt haina în care ideile se fac cunoscute și înțelese.
• Într-o relație cu semenii, important este, mai ales prin ceea ce ești tu însuți, iar apoi prin ce semeni cu ei.
• Adevărata valoare a unui gând nu trebuie judecată după intențiile autorului său , ci după efortul ce-l are în viață, după ecoul său în rândul cititorilor.
• Băutorii sunt adevărații ambasadori ai lui Bachus printre oameni.
• Nu pot fi nostalgici după trecut decât cei care l-au trăit nemijlocit și nu sunt mulțumiți de prezent.
• ,,Un obiect Kitsch are intenție și pretenție artistică, dar nu urcă niciodată pe palierul artei. Care e, atunci, rostul lui pe lume? Înșelarea, tragerea în piept.” La urma urmei, el este ,,copilul cu handicap al artei”. (RADU PARASCHIVESCU, din volumul ,,MAIMUȚA CARPATINĂ”)
• Există și un cântec al vârstei fără vârstă, cel din perioada postnatală și până când începe cu adevărat copilăria. Un specific al ei îl întâlnim în poezia ,,AUTOPORTET”: ,,Lucian Blaga e mut ca o lebădă./ În patria sa / zăpada făpturii ține loc de cuvânt./ Sufletul lui e în căutare,/ în mută, seculară căutare,/ de totdeauna,/ și până la cele din urmă hotare”. (fragment)
• Nimic mai detestabil decât să devii într-un colectiv, un ,,MĂR AL DISCORDIEI”, adică persoana care provoacă ceartă, vrajbă, dispute.
• Un mod sigur de a te compromite este ,,să-ti dai cinstea pe rușine”.
• Pentru scriitorul basarabean MIHAI CUCEREAVII, ,,pastila longevității este liniștea sufletească”. Ilie Moromete, din romanul ,,MOROMEȚII” de Marin Preda, într-un celebru monolog interior, se întreabă: ,,CUM SĂ TRĂIEȘTI DACĂ NU EȘTI LINIȘTIT?”.
• ,,Suprema condiție a măreției profesorului este să nu plictisești. Or, e limpede, poți să nu plictisești prin ce spui sau cum spui.” (GABRIEL LIICEANU, din volumul ,,DECLARAȚIE DE IUBIRE”)
• Nu poți fi prieten cu alții dacă nu ești în primul rând, cu tine însuți.
• Ori de câte ori omul nu-și amintește de lucruri știute, e semn că a intrat în eclipse de memorie.
• ,,PASTILA DE LIMBĂ ROMÂNĂ”. Sub acest generic vom oferi explicații referitoare la sensul unor expresii des folosite, dar nu întotdeauna cu sensul lor: ,,A TRECUT CA GÂSCA PRIN APĂ” – este cel care a trecut prin școală, dar nu s-a prins nimic de el; ,,SĂ MOARĂ ȘI CAPRA VECINULUI” – exprimă invidia cuiva față de bunătatea celor de alături; ,,ȚAPUL ISPĂȘITOR” – este acela la care apelăm când dorim neapărat să aflăm un vinovat, chiar dacă știm că nu el este acela. Oferim doar unul dintre sensurile expresiei frazeologice, întrucât, majoritatea lor sunt polisemantice, semn al bogăției unei limbi, ea facilitând exprimarea nuanțată.
• Supranume de scriitori: ,,LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEȘTI” (MIHAI EMINESCU); ,,POETUL FLORILOR” (DIMITRIE ANGHEL); ,,POETUL PĂTIMIRII NOASTRE” (OCTAVIAN GOGA); ,,CEAHLĂUL PROZEI ROMÂNEȘTI” (MIHAI SAVOVEANU); ,,MARELE WILL” (WILLIAM SHAKESPEARE).
• MEMENTO: ,,A AVEA UN PRIETEN, ÎNSEAMNĂ A AVEA UN ALT EU”. (CICERO, filozof, jurist, orator, un ,,OM UNIVERSAL”)

profesor Octavian Guțu,

Șimleu Silvaniei